OVÁȚIE s. f. manifestare publică prin aclamații și aplauze entuziaste de admirație sau aprobare față de cineva sau față de o acțiune, o inițiativă etc. (< fr. ovation, lat. ovatio) Vezi definitia »

ETIOLOGÍE s.f. 1. Studiu asupra cauzelor lucrurilor. 2. Ramură a medicinii care se ocupă de cauzele bolilor. [Gen. -iei. / < fr. étiologie, cf. gr. aitia – cauză, logos – studiu]. Vezi definitia »

PARAFRENÍE s.f. (Med.) Boală psihică prezentând simptome caracteristice paranoiei și schizofreniei. [Gen. -iei. / < fr. paraphrénie, cf. gr. para – lângă, phren – minte]. Vezi definitia »

trăgáie s.f. (reg.) închizătură, limbă la ușă. Vezi definitia »

DETONÁȚIE s. f. 1. zgomot produs de o explozie; detunătură. 2. ardere extrem de rapidă a unei substanțe într-un spațiu închis, însoțită de o degajare instantanee de gaze și de un zgomot caracteristic. (< fr. détonation) Vezi definitia »