ÁFTĂ s.f. (Med.) Ulcerație superficială, dureroasă, localizată pe mucoasa gurii sau a faringelui. [< fr. aphte, cf. gr. aphta]. Vezi definitia »

nisánă, nisáne, s.f. (reg.) semn făcut din spice de grâu răsucite la vârf și așezate din distanță în distanță pe un lan, pentru a delimita postațele la secerători. Vezi definitia »

CEVIÁNĂ, ceviane, s. f. Fiecare dintre cele trei drepte care unesc un punct oarecare cu vârfurile unui triunghi, punctul fiind coplanar cu triunghiul. [Pr.: – vi-a-] – Din fr. cévienne. Vezi definitia »

pritégă, pritégi, s.f. (reg.) fiecare dintre cele două stinghii puse cruciș la ambele capete ale loitrelor. Vezi definitia »

AZOTÚRĂ s. f. combinație a azotului cu un metal; nitrură. (< fr. azoture) Vezi definitia »