EMERGÉNȚĂ s. f. 1. ieșire a unui corp, a unei radiații dintr-un mediu. 2. (biol.) apariție a unui organ nou sau a unor proprietăți noi, de ordin superior. 3. (fig.) formă a schimbării văzută ca o naștere efectivă a ceva cu totul nou. (< fr. émergence) Vezi definitia »

NUNCIATÚRĂ s. f. v. nunțiatură. Vezi definitia »

zarzavagioáică s. f., g.-d. art. zarzavagioáicei; pl. zarzavagioáice Vezi definitia »

AMHÁRICĂ s.f. Limbă semitică vorbită de etiopieni (și oficială în Etiopia). (cf. fr. amharique, engl. amharic < Amhara (n.pr., fost regat în NV Etiopiei)) [et. și AHDEL] Vezi definitia »

RÁNDĂ s. f. velă aurică arborată la catargul de la pupă. (< it. randa) Vezi definitia »