TUMEFÁCȚIE s. f. umflătură a unui țesut sau organ provocată de tulburări ale circulației sângelui sau limfei; tumescență. (< fr. tuméfaction) Vezi definitia »

BAIN-MARIE BEN-MARÍ/ s. n. fel de a fierbe ori de a coace ușor un aliment, un corp, constând în a plasa recipientul în care este conținut în apa ce se încălzește direct. (< fr. bain-marie) Vezi definitia »

CONTEMPERÁȚIE s. f. impuls presupus a proveni de la grația divină și care ar face să încline voința către ceva, fără a o determina însă. (< fr. contempération, lat. contemperatio) Vezi definitia »

-FORÍE Element secund de compunere savantă cu semnificația „purtare”, „comportament”, „(referitor la) atitudine”. [< fr. -phorie, cf. gr. phorein – a comporta]. Vezi definitia »

FRAGMENTÁȚIE, fragmentații, s. f. Fragmentare. [Var.: fragmentațiúne s. f.] – Din fr. fragmentation. Vezi definitia »