COMISÓRIU, -IE adj. (jur.) care produce rezilierea la anularea unui contract. ♦ pact ~ = clauză într-un contract care prevede anularea de drept, cu efect retroactiv, a acestuia, dacă una din părți nu-și respectă obligațiile. (< fr. commissoire, lat. commissorius) Vezi definitia »

CENÓBIU s. n. 1. mănăstire în care călugării au viața organizată în comun. 2. (biol.) colonie imobilă de organisme unicelulare, înglobată într-o masă mucilaginoasă comună. 3. grup de celule în colonii, la cloroficee. (< it. cenobio, lat. cenobium) Vezi definitia »

INFUZÓRIU s. m. v. infuzor¹. Vezi definitia »

OBSERVATÓRIU, -IE adj. v. observator². Vezi definitia »

scâlcíu, -íe, adj. (reg.; despre ființe) care are sau trădează un defect fizic (de conformație), o infirmitate. Vezi definitia »