MENAJAMÉNT, menajamente, s. n. (Adesea la pl.) Tact, grijă față de sensibilitatea și susceptibilitatea unei persoane (pentru a o cruța de neplăceri, de suferință etc.); menajare. – Din fr. ménagement. Vezi definitia »

INSOLVÉNT, -Ă adj. insolvabil. (< germ. insolvent) Vezi definitia »

MORDÉNT s.m. (Muz.) Semn de ornament care indică necesitatea de a se executa într-o succesiune rapidă, trei note. [< it. mordente]. Vezi definitia »

neașezământ s.n. (înv.) neînțelegere, ceartă, discordie, conflict. Vezi definitia »

INDOLÉNT, -Ă adj. Lipsit de energie; leneș, nepăsător; apatic. [Cf. fr. indolent]. Vezi definitia »