amfibiu,-ie,amfibii,adj.ș.n.I.Adj.1.[Despre fiinte]Care poate trai in apa si pe uscat sau care are o faza de dezvoltare in apa si una pe uscat.2. Fig.Care are o natura sau un aspect dublu.II.S.n.Avion,automobilsau tanc special construite spre a putea fi utilizate atit pe uscat.cit si pe apa.-Din fr.amphibie. Vezi definitia »

SAIGÍU, saigii, s. m. Slujbaș al Porții Otomane care strângea în țările românești darea plătită în oi; p. ext. slujbaș al stăpânirii care număra oile în acest scop. [Pr.: sa-i-. – Var.: (înv.) saegíu s. m.] – Din tc. sayıcı. Vezi definitia »

ciuríu (ciuríuri), s. n. – (Arg.) Cuțit, pumnal. țig. čuri (Graur 139), cf. țig. sp. churi (Besses 66), it. cerino (Battisti, II, 868), fr. chourin, germ. Tschuri. Vezi definitia »

delíu (delíi), s. m. – 1. (Înv.) sălbatic, om brutal. – 2. În oastea turcă, corp de cavalerie ușoară. – 3. Corp de cavalerie format în Muntenia de Mihai Viteazul, desființat apoi. – 4. Gardă albaneză călare a domnitorilor, în cursul sec. XVIII. Tc. deli „nebun; călăreț” (Roesler 591; Șeineanu, II, 155; Lokotsch 506), cf. ngr. ντελῆς, bg., sb. deli. Vezi definitia »

MENÍU s.n. Lista felurilor de mâncare de la o masă, de la un banchet etc.; mâncărurile servite la o masă. [Pron. -niu, var. menu s.n. (pron. me-nü). / < fr. menu]. Vezi definitia »