SOCIOLOGÍSM s. m. Orientare care exagerează rolul sociologiei, căreia îi subordonează celelalte științe sociale. [Pr.: -ci-o-] – Din fr. sociologisme, rus. soțiologhizm. Vezi definitia »

TEÍSM² s. n. (Med.) Ansamblul tulburărilor produse de consumul abuziv al ceaiului. – Din fr. théisme. Vezi definitia »

FINALÍSM s. n. concepție filozofică idealistă, opusă determinismului, potrivit căreia orice fenomen sau proces din natură reprezintă realizarea unei finalități (1); teleologie. (< fr. finalisme) Vezi definitia »

BIMETALÍSM s. n. Sistem monetar întemeiat pe un dublu etalon metalic. – Fr. bimétallisme. Vezi definitia »

OTZOVÍSM s.n. Curent oportunist, născut în anii reacțiunii (1908-1912) în sânul partidului bolșevic. [< germ. Otsowismus, cf. rus. otzivati – a rechema]. Vezi definitia »