mícsă, mícse, s.f. (reg.) zambilă. Vezi definitia »

MAGISTRATÚRĂ s. f. 1. funcție, demnitate de magistrat; durata acestei funcții. 2. corpul magistraților. 3. (fig.) funcție înaltă, de răspundere. (< germ. Magistratur, fr. magistrature) Vezi definitia »

ABATÉSĂ s.f. (Rar) Superioară a unei mănăstiri catolice de călugărițe. [< it. abbadessa, cf. lat. abbatissa]. Vezi definitia »

TURMALÍNĂ s. f. mineral din silicați naturali de sodiu, calciu, magneziu și aluminiu cu bor, cristalizați și frumos colorați, folosit ca piatră semiprețioasă, în industria optică, în radiotehnică etc. (< fr. tourmaline) Vezi definitia »

PRESUPUNCTÚRĂ s. f. acupunctură prin masarea și presarea unor puncte ale tegumentului. (< pre/semne/ + /ac/upunctură) Vezi definitia »