BOR¹ s. m. Metaloid care se găsește în natură sub formă de săruri ale acidului boric. – Fr. bore. Vezi definitia »

SUFLECIÓR, suflecioare, s. n. (Pop.) Suflețel. – Din suflet + suf. -ior. Vezi definitia »

FOCALIZATÓR, -OÁRE I. adj. care focalizează. II. s. n. dispozitiv de focalizare. (< fr. focalisateur) Vezi definitia »

(referitor la contracte – obligatii contractuale) stabilit Vezi definitia »

LUSTRUITÓR, -OÁRE, lustruitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care efectuează operația de lustruire. 2. S. n. Instrument confecționat din oțel sau din bronz cromat, cu mâner de lemn, care servește în legatorie la lustruirea legăturilor de piele. [Pr.: -tru-i-] – Lustrui + suf. -tor. Vezi definitia »