Definita cuvantului morfologie
MORFOLOGÍE s. f. 1. știință care studiază forma și structura organismelor animale și vegetale. ♦ ~ a artei = studiu analitic al formei, al structurii unei opere de artă; ~ terestră = geomorfologie; ~ a solului = ramură a științei solului care studiază constituția profilurilor de sol. 2. parte a structurii gramaticale a unei limbi cuprinzând regulile de modificare a formei cuvintelor; parte a gramaticii care studiază aceste reguli. 3. formă, structură; aspect general. (< fr. morphologie)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu morfologie
PARESTEZÍE s. f. tulburare a sensibilității, prin senzație de amorțeală, de arsură sau de rece, în lipsa oricărui excitant. (< fr. paresthésie) Vezi definitia »
EPECÍE, epecii, s. f. Folosire a indivizilor unei specii ca substrat de către indivizii altei specii. – Din fr. épecie. Vezi definitia »
ANIZOGENÍE s. f. stare a gameților cu genotip diferit. (< fr. anisogènie) Vezi definitia »
ARHONDĂRÍE, arhondării, s. f. (Reg.) Arhondaric. – Ngr. arhontareion. Vezi definitia »
dihánie (dihắnii), s. f. – 1. (Înv.) Ființă, animal, vietate. – 2. (Banat) Mulțime, lume. – 3. Fiară, lighioană. – 4. Monstru. Sl. dychanije „respirație, spirit” (Tiktin; Miklosich, Slaw. Elem., 22; Candrea). Cf. bîzdîganie, duh. Cihac, II, 95, se referă greșit la sl. divŭ „minune”, sb., cr. divni „monstru”. Vezi definitia »