EPIFENOMENALÍSM s. n. Concepție filosofică după care conștiința este un simplu epifenomen al proceselor neurofiziologice. – Din fr. épiphénoménalisme. Vezi definitia »

SUPRANATURALÍSM s.n. Formă excesivă a naturalismului. [După fr. surnaturalisme]. Vezi definitia »

MIOSPÁSM, miospasme, s. n. (Med.) Contracție musculară spasmodică; crampă musculară. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myospasme. Vezi definitia »

MAHOMEDANÍSM s.n. Cult religios monoteist întemeiat în sec. VII de Mahomed, considerat ca profetul divinității supreme, Alah; mahometism, islamism. [Cf. it. maomettismo, fr. mahométisme]. Vezi definitia »

FUTURÍSM s.n. Curent literar-artistic de la începutul sec. XX, care proclamă un spirit de frondă, o negație totală a formelor tradiționale și o orientare spre cultul mașinismului, al ritmului halucinant al civilizației și al tehnicii moderne. [Cf. fr. futurisme, it. futurismo]. Vezi definitia »