FILIÁȚIE s. f. 1. înrudire în linie descendentă; descendență. 2. (fig.) înlănțuire între lucruri, fenomene, idei etc. (< fr. filiation, lat. filiatio) Vezi definitia »

VĂCĂLÍE, văcălii, s. f. 1. Marginea de lemn sau de tinichea a sitei, a ciurului și a baniței. 2. Numele mai multor specii de ciuperci necomestibile, cu consistență lemnoasă, care cresc pe trunchiul arborilor: a) văcălie de brad = ciupercă a cărei pălărie este acoperită cu o crustă de culoare galbenă-roșcată (Fomes pinicola); b) văcălie de fag = ciupercă de forma unei etajere, de culoare brună-negricioasă (Ganoderma applanatum); c) văcălie de mesteacăn = ciupercă în formă de copită, cenușie-roșcată, acoperită cu o pieliță subțire și netedă (Placodes betulinus); d) văcălie de salcie = ciupercă cu pălăria bombată, albă, apoi brună, cu miros plăcut de anason (Trametes suaveolens). – Veacă (reg. „văcălie” < sl.) + suf. -ălie. Vezi definitia »

ILUMINÁȚIE s.f. Iluminare puternică a unui oraș, a unei străzi, cu ocazia unei sărbători. [Gen. -iei, var. iluminațiune s.f. / cf. fr. illumination, lat. illuminatio]. Vezi definitia »

ASTOMÍE s.f. (Med.) Absență congenitală a orificiului bucal. [Gen. -iei. / < fr. astomie, cf. gr. a – fără, stoma – gură]. Vezi definitia »

GASTROBIOPSÍE s. f. biopsie a mucoasei gastrice, în cursul gastroscopiei. (< fr. gastrobiopsie) Vezi definitia »