ANTROPOMETRÍE s.f. Disciplină științifică care studiază relațiile mărimilor obținute prin măsurători făcute asupra corpului omenesc; somatometrie. [Gen. -iei. / < fr. anthropométrie, cf. gr. anthropos – om, metron – măsură]. Vezi definitia »

RADIOTELEGRAFÍE s.f. Telegrafie fără fir. [Gen. -iei. / cf. fr. radiotélégraphie]. Vezi definitia »

AXIOLOGÍE (‹ fr. {i}; {s} gr. axios „valoros” + logos „studiu”) s. f. Disciplină filozofică care studiază valorile; teoria valorilor. Bazele a. ca disciplină aparte au fost puse în a doua jumătate a sec. 19, de R.H. Lotze și în continuare de Fr. Nietzsche, dar mai ales de școala reprezentanților neokantieni de la Baden (W. Wildelband, H. Rickert) cărora li se datorează distincțiile riguroase între valoare și existență, sens și valoare, valori și lucruri. Importante contribuții au adus ulterior M. Scheler, N. Hartmann, precum și filozofii români: A.D. Xenopol, P. Andrei, L. Blaga, T. Vianu, E. Speranția, P. Comarnescu. Vezi definitia »

ENOTERAPÍE s. f. utilizarea vinului în scop terapeutic. (< it. enoterapia) Vezi definitia »

CHEMONASTÍE s. f. mișcare de curbare a unor organe ale plantelor sub influența substanțelor chimice. (< germ. Chemonastie) Vezi definitia »