NEOKANTIANÍSM s.n. Orientare idealistă din filozofia contemporană (reprezentată de mai multe școli), care reia tezele kantiene în condițiile noilor achiziții ale științelor, aducând contribuții mai ales în domeniul epistemologiei, filozofiei culturii și axiologiei. [Cf. germ. Neokantianismus, rus. neokantianstvo]. Vezi definitia »

NEGATIVÍSM s. n. 1. atitudine de negare, de refuz. 2. simptom psihic constând în a se împotrivi la orice solicitare din exterior. (< fr. négativisme) Vezi definitia »

ORIENTALÍSM s.n. 1. Ceea ce caracterizează popoarele orientale; felul de viață, caracterul, obiceiurile orientalilor. ♦ (Rar) Orientalistică. [Cf. fr. orientalisme]. Vezi definitia »

HIDROTROPÍSM s. n. tropism al organelor plantelor ca răspuns la acțiunea umidității aerului sau solului. (< fr. hydrotropisme) Vezi definitia »

ENTEROSPÁSM s. n. contractare spasmodică a intestinului. (< fr. entérospasme) Vezi definitia »