MONOSILÁBIC, -Ă adj. (despre cuvinte) cu o singură silabă. ◊ (despre limbi) format din monosilabe; unisilabic. (< fr. monosyllabique) Vezi definitia »

duhóvnic (duhóvnici), s. m. – Confesor, părinte spiritual. – Megl. dovnic. Sl. duchovĭnikŭ, bg. duhovnik, din sl. duchŭ „spirit”, cf. duh. – Der. duhovnicesc, adj. (confesional; spiritual); duhovnicește, adv. (spiritual); duhovnici, vb. (a spovedi, a confesa); duhovnicie, s. f. (misiunea de a spovedi). Vezi definitia »

a-și da în petic expr. a-și arăta involuntar proasta creștere sau defectele; a se manifesta în mod necivilizat. Vezi definitia »

KILOMÉTRIC, -Ă adj. referitor la kilometru. ◊ (fig.) foarte lung. (< fr. kilométrique) Vezi definitia »

MISTAGÓGIC, -Ă adj. Referitor la practicile inițiatice, la mistagogie, de mistagog. [Cf. fr. mystagogique, it. mistagogico]. Vezi definitia »