nataioálă, nataioále, s.f. (reg.) femeie urâtă și rău îmbrăcată. Vezi definitia »

OPALESCÉNȚĂ s.f. Calitatea de a fi opalescent, de a avea reflexe opaline. [Cf. fr. opalescence, it. opalescenza]. Vezi definitia »

STERLÍNĂ adj.f. Liră sterlină = monedă constituind principala unitate monetară a Angliei și a altor țări din fostul Imperiu britanic. [< engl., fr. sterling]. Vezi definitia »

STRÚNĂ, strune, s. f. 1. Fir elastic confecționat din metal, din intestine de animale etc. care se întinde pe unele instrumente muzicale și produce, prin vibrare, sunete; coardă. ◊ Expr. A cânta (sau a bate) cuiva în strună (sau în struna cuiva) = a fi de aceeași părere cu cineva pentru a-i câștiga simpatia, favoarea; a linguși pe cineva. 2. Sfoară bine întinsă, făcută din fire elastice și răsucite, destinată să țină întinsă pânza ferăstrăului. ◊ Expr. (Adverbial) A merge strună = a merge foarte bine. ♦ Fir plastic sau metalic de care se leagă cârligul unei unelte de pescuit. 3. Parte a frâului care înconjură bărbia calului și se prinde de cele două capete ale zăbalei. ◊ Expr. A ține (pe cineva) în strună = a înfrâna, a ține din scurt (pe cineva). 4. Compus: struna-cocoșului = numele a două plante erbacee cu frunzele ovale și flori albe (Cerastium). – Din sl. struna. Vezi definitia »

PARAGÓGĂ s. f. adăugare a unui sunet sau a unei silabe la sfârșitul unui cuvânt; epiteză (2). (< fr. paragoge) Vezi definitia »