PLUTOCRAȚÍE, plutocrații, s. f. Formă de guvernare în care puterea de stat este concentrată în mâinile celor mai bogați. ♦ Totalitatea persoanelor care, cu ajutorul averii, impun plutocrația (1). – Din fr. ploutocratie, germ. Plutokratie. Vezi definitia »

XENOMORFÍE s.f. (Min.) Proprietate a unui mineral de a se prezenta și sub altă formă cristalografică decât cea obișnuită, datorită mineralelor înconjurătoare formate mai de timpuriu; xenomorfism. [Gen. -iei. / < fr. xénomorphie, cf. gr. xenos – străin, morphe – formă]. Vezi definitia »

HIDROFILÍE s. f. proprietate a unei plante, a unui material de a fi hidrofil. (< fr. hydrophilie) Vezi definitia »

HEORTOLOGÍE s. f. studiu asupra sărbătorilor grecești. (< fr. héortologie) Vezi definitia »

AMFICARPÍE s.f. (Bot.) Proprietate a unor plante de a forma două tipuri de flori și de fructe. [Cf. germ. Amphikarpie < gr. amphi – dublu, karpos – fruct]. Vezi definitia »