COMPANÍE¹, companii, s. f. 1. Tovărășie, însoțire. ◊ Damă (sau doamnă) de companie = persoană angajată să îngrijească de o persoană bătrână sau bolnavă sau ca să-i țină de urât. 2. Grup mic de persoane care-și petrec vremea împreună; societate. 3. Mare întreprindere constituită sub formă de societăți (industriale, comerciale, de transport). – Din fr. compagnie. Vezi definitia »

CAPNOMANȚÍE s.f. (Rar) Pretinsă artă de a ghici după fum. [Gen. -iei. / < fr. capnomancie, cf. gr. kapnos – fum, manteia – prezicere]. Vezi definitia »

procuráție, procuráții, s.f. (înv.) 1. procură, împuternicire legalizată, oficială; mandat, delegație. 2. împuternicire pe care o avea un epitrop. Vezi definitia »

OVARIOPATÍE, ovariopatii, s. f. (Med.) Denumire generică pentru afecțiunile ovarului. [Pr.: -ri-o-] – Probabil din fr. Vezi definitia »

CISTOGRAFÍE s. f. radiografie a vezicii urinare cu o substanță de contrast. (< fr. cystographie) Vezi definitia »