ORIZONTÁL, -Ă adj., s.f. (Dreaptă, plan) paralel(ă) cu suprafața unui lichid în echilibru. [Cf. fr., germ. horizontal]. Vezi definitia »

CENTRÁL, -Ă adj. 1. Aflat în centru, la centru; provenit de la centru; din centru. 2. (Fig.) Care este într-o poziție principală, favorizată, avantajoasă; care este în mijloc, constituind centrul de grupare, de adunare. ♦ Care conduce de la centru. [Cf. fr. central, it. centrale, lat. centralis]. Vezi definitia »

EPICONTINENTÁL, -Ă adj. (Despre soluri) De origine sedimentară marină, suprapus unor mase continentale. ◊ Mare epicontinentală = mare cu adâncimea sub 200 m, situată la marginea sau în interiorul unui continent. [Cf. it. epicontinentale]. Vezi definitia »

TRIDIMENSIONÁL, -Ă adj. cu trei dimensiuni. (< fr. tridimensionnel) Vezi definitia »

CONSISTORIÁL, -Ă adj. De consistoriu, al consistoriului. [Pron. -ri-al. / < fr. consistorial, cf. lat. consistorianus]. Vezi definitia »