colún (colúni), s. m. – Hemion. Sl. kolunŭ (Cihac, II, 71; Conev 56). Este cuvînt oriental, cf. tc. kulun (Șeineanu, II, 142), care poate să fi intrat și din cum., în sec. XVI. A dispărut o dată cu animalul (sec. XVII), dar se conservă în toponimie. Vezi definitia »

JEJÚN s. n. parte a intestinului subțire cuprinsă între duoden și ileon. (< fr. jéjunum, lat. jeiunum) Vezi definitia »

un cuvant care sa descrie promtitudine seriozitae si sa inceapa cu b Vezi definitia »

FURTÚN, furtunuri, s. n. Tub flexibil confecționat din material textil, cauciuc, material plastic etc., care servește la transportul, pe distanță mică, al gazelor sau al lichidelor. – Din tc. hortum. Vezi definitia »

Un hibrid intre publicitate si jurnalism intalnit mai ales in reviste. Clientul plateste echipa editoriala sa scrie un articol ce ii prezinta produsul in stilul acelei reviste in speranta de a induce asupra acelui produs/serviciu valorile revistei Vezi definitia »