tăpătúră, tăpătúri, s.f. (reg.) crestătură în copac înainte de a-l tăia; tapă. Vezi definitia »

ȘOPÂRLÍȚĂ, șopârlițe, s. f. 1. Diminutiv al lui șopârlă. 2. Numele mai multor plante erbacee cu flori azurii sau albastre dispuse în ciorchine, întrebuințate în medicină (Veronica). 3. (Bot.) Amăreală (2). – Șopârlă + suf. -iță. Vezi definitia »

BAUXÍTĂ s. f. rocă sedimentară roșie-brună, bogată în silicați de aluminiu, opal, caolinit etc.. (< fr. bauxite) Vezi definitia »

TRIPLÉTĂ s. f. 1. bicicletă cu trei locuri. 2. grup de trei jucători care fac parte din înaintarea unei echipe de fotbal, de rugbi etc. ◊ (p. ext.) grup de trei persoane care acționează împreună. (< fr. triplette) Vezi definitia »

CLONCANEÁLĂ, cloncănéli, s. f. Strigăt caracteristic cloștilor, cotcodăceală. (cloncăni + suf. -eală) Vezi definitia »