ANTIBIÓTIC, -Ă, antibiotici, -ce, s. n., adj. 1. S. n. Substanță organică solubilă, produsă de unele microorganisme animale și vegetale, care are capacitatea de a distruge anumiți microbi sau de a le opri dezvoltarea, fapt pentru care se utilizează în tratamentul bolilor infecțioase. 2. Adj. Care ține de un antibiotic (1), care se face cu antibiotice.[Pr.: -bi-o-] – Din fr. antibiotique. Vezi definitia »

apropiélnic, apropiélnică, apropiélnici, apropiélnice, adj. (înv.) accesibil, afabil, prietenos Vezi definitia »

SELÉNIC, -Ă adj. Care conține seleniu. ◊ Acid selenic = acid foarte tare, foarte avid de apă, asemănându-se în multe privințe cu acidul sulfuric. [< fr. sélénique]. Vezi definitia »

TRIHOTÓMIC, -Ă adj. Împărțit în trei. [Var. tricotomic, -ă adj. / < fr. trichotomique, cf. gr. tricha – în trei, tome – tăiere]. Vezi definitia »

POMÓȘNIC s. m. v. pomojnic. Vezi definitia »