POȘTALIÓN, (1) poștalioane, s. n., (2, 3) poștalioni, s. m. 1. S. n. Diligență; p. ext. trăsură trasă de mai mulți cai. 2. S. m. (Înv.) Cal folosit la poștalion (1). 3. S. m. (Înv.) Surugiu de poștalion (1). [Pr.: -li-on] – Din rus. počtal'on. Vezi definitia »

-ATLÓN elem. „probă fizică”, „exercițiu”. (< fr. -athlon, cf. gr. athlon, luptă) Vezi definitia »

a avea burlanul acordeon expr. a avea pantalonii șifonați Vezi definitia »

porión, porióni, s.m. (reg.) supraveghetor. Vezi definitia »

STURIÓN, sturioni, s. m. (La pl.) Ordin de pești răpitori marini de talie mare, cu scheletul cartilaginos-osos, cu corpul fără solzi, acoperit cu cinci șiruri longitudinale de discuri osoase, pescuiți pentru carnea, icrele negre și cleiul lor; (și la sg.) pește din acest ordin. [Pr.: -ri-on] – Cf. it. storione, engl. sturgeon. Vezi definitia »