TEMPERAMÉNT s. n. 1. ansamblul particularităților legate de latura dinamică și energetică a activității psihice a unei persoane, având o bază ereditară și exprimându-se stabil în comportament; fire. 2. energie vitală, impetuozitate, elan. (< fr. tempérament, lat. temperamentum) Vezi definitia »

PSIHOLOGIZÁNT, -Ă adj. Care psihologizează sau este preocupat de fenomenele psihice, cărora le dă o importanță exagerată; care interpretează unele fenomene, procese de pe pozițiile psihologismului. [Cf. fr. psychologisant]. Vezi definitia »

-ÉNT¹ elem. -ant². () Vezi definitia »

DIMINUÁNT, -Ă adj. (Rar) Care diminuează; depreciativ. [Pron. -nu-ant. / cf. fr. diminuant]. Vezi definitia »

TOLERÁNT, -Ă adj. Îngăduitor, indulgent. [Cf. fr. tolérant]. Vezi definitia »