AGROCHÍMIC, -Ă adj. Referitor la agrochimie. [Cf. fr. agrochimique]. Vezi definitia »

FENOMENOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la fenomenologie; care are la bază fenomenologia. [Pl. -ci, -ce. / < fr. phénoménologique]. Vezi definitia »

FLUORHÍDRIC adj. (În sintagma) Acid fluorhidric acid format prin combinarea fluorului cu hidrogenul, care se prezintă sub formă de gaz incolor, toxic și care atacă, în soluție apoasă, majoritatea metalelor și sticla. [Pr.: flu-or-] – Din fr. fluorhydrique. Vezi definitia »

BOGOMÍLIC, -Ă, (‹ bogomilism) adj. Care aparține bogomilismului, privitor la bogomilism. ♦ Literatură b. = parte integrantă a literaturii apocrife, apărută o dată cu bogomilismul. S-a bucurat de o mare popularitate, în ciuda interzicerii ei de către Biserică, datorită subiectelor, ca și fanteziei poetice, accesibilității stilului și limbii. Vezi definitia »

spic (-ce), s. n. – 1. Inflorescență a plantelor graminee. – 2. Vîrf, pisc, parte înaltă. – Mr. schic, megl. spic. Lat. spῑcum (Pușcariu 1617; REW 8148), cf. it. spigo, prov. espic, fr. épi, sp. espiga. – Der. spicui, vb. (a face spice; a aduna spice; a extrage, a culege); spicuitor, s. m. (persoană care spicuiește); înspica, vb. refl. (a da în spic; a crește plantele; a-i da mustața; a i se face părul măciucă). Vezi definitia »