TRANZITÓRIU, -IE adj. Care face trecerea de la o stare la alta; de trecere, de tranziție; intermediar. ♦ (Despre fincționarea unui sistem) Caracterizat prin variația în timp a cel puțin unei mărimi. [Pron. -riu. / cf. fr. transitoire, lat. transitorius]. Vezi definitia »

RÉNIU s. n. Element chimic asemănător cu platina și existând în natură în cantități foarte mici. – Din fr. rhénium, germ. Rhenium. Vezi definitia »

ESTIMATÓRIU, -IE adj. (Liv.) Estimativ. [Pron. -riu. / cf. fr. estimatoire]. Vezi definitia »

INFLAMATÓRIU, -IE, inflamatorii, adj. Inflamator (adjectiv utilizat frecvent în literatura medicală. Procese inflamatorii.) – Cf. fr. inflammatoire. Vezi definitia »

piu, pie, adj. (reg.) pios. Vezi definitia »