ANAUTOGÉN, -Ă adj. (despre țânțari) care nu poate depune ouăle decât după un prânz sangvin. (< fr. anautogène) Vezi definitia »

SCHIZOGÉN, -Ă adj. 1. care ia naștere prin diviziune. 2. care se reproduce prin schizogeneză. (< fr. schizogène) Vezi definitia »

POTÉN s.n. (Med.) Aparat pentru extras lichid pleural în cazuri de pleurezie. [Cf. Potain – medic francez]. Vezi definitia »

TURKMÉN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Turkmenia. ◊ (s. f.) limbă turcită vorbită între Marea Caspică și Marea Aral. (< rus. turkmen, fr. turkmène) Vezi definitia »

IZOANTIGÉN s. n. antigen prezent numai la anumiți indivizi ai unei specii, capabili de a determina formarea de izoanticorpi la indivizii aceleiași specii. (< izo- + antigen) Vezi definitia »