CONFESIONALÍSM s.n. Concepție teologică care consideră obligatorie apartenența la o anumită confesiune. [Pron. -si-o-. / cf. it. confessionalismo, germ. Konfessionalismus]. Vezi definitia »

ICONOCLÁSM s. n. Mișcare socială, politică și religioasă din sec. VIII-IX, în Imperiul Bizantin, care, sub forma luptei împotriva cultului icoanelor, a fost îndreptată împotriva aristocrației laice și ecleziastice. – Din fr. iconoclasme. Vezi definitia »

FLORENTINÍSM s. n. 1. locuțiune proprie vorbirii florentine. 2. afectare în imitarea florentinilor. (< it. fiorentinismo) Vezi definitia »

FAVORITÍSM s. n. acordare de favoruri, de avantaje nemeritate. (< fr. favoritisme) Vezi definitia »

GENERATIVÍSM s. n. Curent lingvistic având ca bază teoria generativă. – Din engl. generativism. Vezi definitia »