VORTICÍSM s.n. Mișcare artistică de avangardă, apărută în Anglia în al doilea deceniu al sec. XX, care își propunea organizarea formelor într-un sistem de unghiuri și de curbe în jurul unui punct determinat. [Cf. engl. vorticism, it. vorticismo < lat. vortex – vârtej]. Vezi definitia »

ITACÍSM s.n. Sistem potrivit căruia litera grecească e se pronunță i (ita). [< fr. itacisme, cf. ita – numele literei η în greaca modernă]. Vezi definitia »

SCOLASTICÍSM s. n. Concepție specifică scolasticii. – Din fr. scolasticisme. Vezi definitia »

MICIURINÍSM s.n. Teorie elaborată de I. V. Miciurin, care se referă la metoda de hibernare artificială, de educare dirijată și de selecție artificială, având în vedere că variațiile individuale au caracter adecvat ca urmare a unității organism-mediu, iar ereditatea nu este legată de un anumit substrat. [Pron. -ciu-. / < Miciurin – biolog sovietic + -ism]. Vezi definitia »

EXOTERÍSM s.n. Învățătură parțială a unei doctrine, ritual care putea fi cunoscut și de profani. [< fr. éxotérisme]. Vezi definitia »