FOSGÉN s.n. Gaz incolor, ușor lichefiabil, folosit în industria chimică și ca gaz de luptă asfixiant, toxic. [< fr. phosgène]. Vezi definitia »

TREN s.n. 1. Convoi de vehicule similare legate între ele, remorcat de un vehicul motor sau antrenat prin tracțiune animală, prin cablu de tracțiune etc. 2. (Tehn.) Ansamblu de două sau de mai multe dispozitive, organe ale unui sistem tehnic etc. identice sau similare, care sunt asociate în serviciu. ♦ Tren fix = ansamblu de piese din interiorul cutiei schimbătorului de viteze, format din axul intermediar și pinioanele fixe; tren de laminare = dispozitiv al mașinilor din filatura de bumbac servind la descrețirea și paralelizarea fibrelor; Tren de aterizare v. aterizare. 3. Tren anterior (sau posterior) = partea dinainte (sau dinapoi) a corpului unui animal. [< fr. train]. Vezi definitia »

METILÉN s. m. radical organic bivalent, derivat din metan prin îndepărtarea a doi atomi de hidrogen. ♦ albastru de ~ = materie colorantă albastră, folosită în vopsitorie și ca dezinfectant. (< fr. méthylène, germ. Methylen) Vezi definitia »

DILAUDÉN s. n. (Farm.) Derivat puternic al morfinei, folosit ca analgezic. [Pr.: -la-u-] – Denumire comercială. Vezi definitia »

MAGMATOGÉN, -Ă adj. (despre procese geologice și zăcăminte minerale) legat de activitatea magmatică. (< fr. magmatogène) Vezi definitia »