VITAMINÓZĂ s. f. boală provocată de excesul de vitamine. (< fr. vitaminose) Vezi definitia »

TRANSCENDÉNȚĂ s. f. 1. însușirea a ceea ce este transcendent. 2. (în filozofiile religioase) ipostază a divinității, care se află deasupra creațiilor sale. ◊ (în existențialism) situația omului care își depășește condiția lui existențială obișnuită; (p. ext.) condiție a omului ca ființă care depășește natura. ◊ (în fenomenologie) rezultat al datului obiectiv prin actul intențional de conștiință sau prin intuiție. (< fr. transcendance) Vezi definitia »

SVÁDĂ s. f. v. sfadă. Vezi definitia »

PÁRCĂ², parce, s. f. (Mai ales la pl.) Fiecare dintre cele trei divinități ale destinului oamenilor din mitologia romană, reprezentate sub înfățișarea unor femei bătrâne. – Din lat. Parca, fr. Parque. Vezi definitia »

gagícă (fam.) s. f., g.-d. art. gagícii; pl. gagíci Vezi definitia »