NOMADÍSM s. n. 1. viață nomadă a unui grup, a unei populații etc. 2. sindrom patologic la unii psihopați, care se manifestă prin instabilitate a domiciliului. (< fr. nomadisme) Vezi definitia »

CONFUCIANÍSM s. n. Doctrina filozofică, etică și social-politică a lui Confucius și a urmașilor lui. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. confucianisme. Vezi definitia »

DONATÍSM s.n. Mișcare secretă, inițiată în sec. IV de episcopul Donatus la Cartagina, care cerea supunerea la canoane grele a creștinilor care își renegaseră credința în timpul persecuțiilor religioase. [< fr. donatisme]. Vezi definitia »

MONOIDEÍSM s. n. Predominare a unei singure idei în gândire. [Pr.: -no-i-] – Din fr. monoïdéisme. Vezi definitia »

PLETORÍSM s.n. (Liv.) Caracter pletoric. [Et. incertă]. Vezi definitia »