SILÍCĂ s.f. Material refractar format în special din bioxid de siliciu. [< silice]. Vezi definitia »

pațareágă s.m. sg. (reg.) persoană bâlbâită, gângavă; pațailă. Vezi definitia »

príglă, prígle, s.f. (reg.) 1. (în forma: prigă) trunchi de copac tânăr folosit la foc; lemn de foc. 2. chingă de lemn cu care se aprind căpriorii unei case. Vezi definitia »

CALCOPIRÍTĂ s. f. Sulfură naturală de cupru și fier cristalizată, metalică, compactă, galbenă-verzuie. – Din fr. chalcopyrite. Vezi definitia »

córfă, córfe, s.f. (reg.) 1. coș, paner. 2. colivie minerească. 3. spetează. 4. parte a morii. 5. (la pl.) fofezele de la piuă. 6. parte a joagărului. 7. acoperișul șopronului sau pătulului. Vezi definitia »