Definita cuvantului priglă
príglă, prígle, s.f. (reg.) 1. (în forma: prigă) trunchi de copac tânăr folosit la foc; lemn de foc. 2. chingă de lemn cu care se aprind căpriorii unei case.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu priglă
scârnăvitúră, scârnăvitúri, s.f. (reg.) om, animal, fapt respingător, dezgustător, grețos; om josnic, vrednic de dispreț, care provoacă scârbă. Vezi definitia »
BĂTEÁLĂ, băteli, s. f. Firele care se introduc cu ajutorul suveicii prin rostul firelor de urzeală pentru a forma țesătura; bătătură (3), bătaie. – Bate + suf. -eală. Vezi definitia »
PASTEURELÓZĂ PAS-Tö-/ s. f. boală infecțioasă gravă a animalelor și păsărilor domestice, manifestată prin septicemie hemoragică; holera păsărilor. (< fr. pasteurellose) Vezi definitia »
CAPODÓPERĂ s. f. operă desăvârșită, culme a creației; (p. ext.) lucrare perfectă în orice domeniu. (< it. capodopera) Vezi definitia »
dantélă (dantéle), s. f. – Horbotă. Fr. dantelle, cf. ngr. δαντέλλα. Se folosește și pl. colectiv danteluri. – Der. dantela, vb., din fr. danteller; dantelură, s. f., din fr. dentelure; dantelar, s. m. (persoană care face dantele); îndantelat, adj. (plin de dantele). Vezi definitia »