ERÁTIC, -Ă adj. Care nu este fix; neregulat. ◊ Bloc eratic = bloc de piatră de dimensiuni mari, adus de ghețari și rămas într-un anumit loc în urma retragerii acestora. [< fr. erratique, cf. lat. errare – a rătăci]. Vezi definitia »

MERCÚRIC, -Ă adj. (despre compușii mercurului) care conține mercur bivalent. (< fr. mercurique) Vezi definitia »

znaménic s.n. (înv.) semn, indiciu. Vezi definitia »

BĂDÍC s. m. v. bădică. Vezi definitia »

FUGÁRNIC, -Ă, fugarnici, -ce, adj. (Rar) Fugitiv, nestatornic. ♦ (Substantivat) Animal (în special cal) care fuge, care este silit să fugă. – Fugar + suf. -nic. Vezi definitia »