strătorícă, s. f. – Ventrilică (Veronica officinalis). Sb. strator, bg. stratur „amarant”. Vezi definitia »

ASTEREÁLĂ, astereli, s. f. Căptușeală de scânduri așezate pe un schelet de lemn, pentru a susține un strat de material (învelitoarea unui acoperiș, o boltă de beton în timpul turnării etc). – Din astărí (ieșit din uz) + suf. -eală. Vezi definitia »

PERICARDÍTĂ s.f. Inflamație a pericardului. [< fr. péricardite]. Vezi definitia »

GLAREÓLĂ s. f. pasăre piciorong din regiunile calde și temperate ale Europei; ciovică; rândunică-de-mare. (< fr. glaréole, lat., it. glareola) Vezi definitia »

TRIPAFLAVÍNĂ s.f. Substanță chimică cu acțiune antiseptică, întrebuințată împotriva bacteriilor și protozoarelor. [< fr. trypaphlavine]. Vezi definitia »