YARDÁNG s.n. (Geol.) Microrelief de coroziune format din creste separate de jgheaburi întortochiate, caracteristic pentru pustiurile argiloase din Asia Centrală. [< fr., engl. yardang]. Vezi definitia »

otîng (-guri), s. n. – Pîrghie care se pune la jugul plugului pentru a avantaja boul mai slab. – Var. otînc. Sl. otągu (Conev 61); nu e probabilă der. din sl. tiniku „slab, delicat” (Scriban). – Der. otînci (var. otîngi, otînji), vb. (a pune o pîrghie mică la jug; a pune în mișcare cu o pîrghie; a deschide, a rupe; a pedepsi, a bate), ultimul sens pornind de la ideea de „a lovi cu o pîrghie” (nu e admisibilă der. din sl. otiničati „a extenua”, propusă de Cihac, II, 234 și nici cea din sl. *otutąžiti „a prigoni”, sugerată de Tiktin); otînjeală, s. f. (Mold., bătaie, chelfăneală). Vezi definitia »

bitáng (-gi), s.m. – 1. Străin, din altă parte. – 2. Vagabond. – 3. Bastard, fiu natural. Mag. bitang (Cihac; Gáldi, Dict., 108). Se folosește în Trans. (cf. ALR 211). Cf. sb. bitanga „leneș”. Vezi definitia »

șvung, șvunguri s. n. 1. temperament. 2. eficiență. Vezi definitia »

DIFTÓNG s. m. emisiune vocalică din două sunete diferite (semivocală și vocală) pronunțate în aceeași silabă. (< fr. diphtongue, lat. diphtongus, gr. diphtongos) Vezi definitia »