CIRCUMSCRÍE vb. III. tr. 1. A cuprinde, a încadra, a delimita între anumite margini, limite. 2. A face o figură în jurul altei figuri, atingând-o la margini. [P.i. circumscríu. / după lat. circumscribere < circum – împrejur, scribere – a scrie, cf. fr. circonscrire]. Vezi definitia »

AREOMETRÍE s. f. Parte a fizicii care studiază măsurarea densității lichidelor (cu areometrul). [Pr.: -re-o-] – Din fr. aréométrie. Vezi definitia »

DILÚȚIE s. f. raportul dintre un solvent și cantitatea de soluție în care este diluat. (< fr. dilution) Vezi definitia »

PREDILÉCȚIE s.f. Înclinare, afecțiune specială pentru cineva sau ceva; preferință. ◊ De predilecție = a) de preferat; b) cu mai multă plăcere, preferând. [Gen. -iei, var. predilecțiune s.f. / cf. fr. prédilection, lat. praedilectio]. Vezi definitia »

MELOPLASTÍE s. f. refacere chirurgicală a feței. (< fr. méloplastie) Vezi definitia »