CRĂCÚȚĂ, crăcuțe, s. f. Diminutiv al lui cracă; crăculiță. – Cracă + suf. -uță. Vezi definitia »

a se bate pe burtă (cu cineva) expr. a fi în relații familiare (cu cineva). Vezi definitia »

ORTODIAGRÁMĂ s. f. imagine obținută prin ortodiagrafie. (< fr. orthodiagramme) Vezi definitia »

HOMEOTELEÚTĂ s.f. Figură de sintaxă poetică, constând în potrivirea fonică a ultimelor silabe a două cuvinte învecinate; homeoptotă. [Pron. -me-o-te-le-u-, var. homeoteleuton s.n. / < fr. homéotéleute, cf. gr. homoioteleuton]. Vezi definitia »

CLEPSÍDRĂ s. f. vechi instrument pentru măsurarea timpului după cantitatea de apă sau de nisip scursă, printr-un orificiu, dintr-un rezervor. (< fr. clepsydre, gr. klepsydra) Vezi definitia »