funitúră s.f. (înv.) lungimea unei funii. Vezi definitia »

pribóină, pribóine, s.f. (reg.) loc la cotul unei ape curgătoare izbit de valuri. Vezi definitia »

PUDRIÉRĂ s. f. cutioară în care se ține pudra. (< fr. poudrière) Vezi definitia »

MÁGMĂ s.f. 1. Masă lichidă din interiorul Pământului prin întărirea căreia se formează rocile eruptive. 2. (Med.) Masă gelatinoasă rezultată din necrozarea sau topirea unor țesuturi. [< fr. magma, cf. gr. magma – pastă]. Vezi definitia »

EXARTRÓZĂ s.f. (Med.) Luxație. [< fr. exarthrose]. Vezi definitia »