minólă s. f., g.-d. art. minólei; pl. minóle Vezi definitia »

scovârdătúră, scovârdătúri, s.f. (înv. și reg.) 1. adâncitură, scobitură; depresiune, vale. 2. (în forma: scofordătură) înălțime de proporții mai mici în șirul unor munți. Vezi definitia »

CAMBRÚRĂ, cambruri, s. f. (Rar) Arcuitură, îndoitură. – Din fr. cambrure. Vezi definitia »

PERÚCĂ s.f. Coafură din păr fals, folosită în special de actori în teatru. [< fr. perruque, cf. it. parrucca]. Vezi definitia »

orîndă (-de), s. f. – 1. Soartă, ursită, destin. – 2. Ordin, stil, mod. – Var. orînd. Sl. urędu „ordin” (Cihac, II, 313; Conev 88); cf. rînd și slov. ured(a). – Der. orîndui, vb. (a ordona, a regla, a dispune), din sl. uręditi, cf. rîndui; orînduială, s. f. (ordin, dispoziție); orînduitor, adj. (organizator). Vezi definitia »