MÚGET, mugete, s. n. I. Strigăt prelung, caracteristic, scos de unele animale cornute; răget. II. P. anal. 1. Strigăt puternic, sfâșietor al omului; urlet, răcnet. 2. Șuierat puternic produs de unele mașini, sirene etc. 3. Zgomot puternic produs de vânt, de furtună, de ape etc.; vuiet, vâjâit. – Mugi + suf. -et. Vezi definitia »

ROBINÉT s.n. Dispozitiv care poate deschide sau întrerupe circulația unui fluid printr-o conductă. [Pl. -te, (s.m.) -eți. / < fr. robinet]. Vezi definitia »

BERÉT s.n. v. beretă. Vezi definitia »

SUBARBORÉT, subarboreturi, s. n. Fiecare dintre grupurile de arbuști care cresc într-un arboret. [Pl. și: (m.) subarboreți] – Sub¹- + arboret. Vezi definitia »

LĂZĂRÉT s. n. v. lazaret. Vezi definitia »