OXIDÁNT, -Ă, oxidanți, -te, adj. 1. Care are proprietatea de a oxida, care produce oxidare. ♦ (Substantivat, m.) Substanță care are proprietatea de a produce o oxidare. 2. (Biol.) Oxidativ (2). – Din fr. oxydant. Vezi definitia »

ATLÁNT, atlanți, s. m. 1. Statuie reprezentând un bărbat într-o atitudine de efort, folosită ca element de susținere în locul unei coloane sau ca pilastru. 2. Locuitor legendar sau fantastic al Atlantidei. – Din fr. atlante. Vezi definitia »

liánt s.m. 1. material fluid pentru a lega prin întărire bulgării, granulele etc. unui material organic sau mineral. 2. lichid vâscos conținând colorantul cu care formează cerneala de tipar. 3. substanță la fixarea pigmenților coloranți pe fibrele textile. 4. constituent nevolatil al lacurilor, care se întărește sub formă de peliculă, în pictură etc. (fr. liant) Vezi definitia »

FONT, fonturi, s. n. (Inform.) Caracter grafic utilizat în scrierea cu ajutorul calculatorului; set de caractere (cifre, litere, simboluri) conceput în același stil grafic. – Din engl. font. Vezi definitia »

AGLUTINÁNT², -Ă, aglutinanți, -te, adj. Care unește, lipește, care aglomerează prin alipire. ◊ Limbă aglutinantă = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă prin alipirea unor afixe la rădăcina cuvântului. – Fr. agglutinant (lat. lit. agglutinans, -ntis). Vezi definitia »