PIRGEOMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea intensității radiației terestre, care determină condițiile echilibrului termic la suprafața solului. [< fr. pyrogéomètre]. Vezi definitia »

aberométru s. n. instrument pentru măsurarea aberației vizuale. (< fr. aberromètre) Vezi definitia »

CONTRACALÍBRU, contracalibre, s. n. Piesă folosită la executarea și la controlul unui calibru. – Din fr. contrecalibre. Vezi definitia »

DOZIMÉTRU s.n. 1. Aparat pentru măsurarea dozelor de radiații. 2. Aparat de măsură a cantității de lumină produse într-un interval de timp de o sursă luminoasă. [< fr. dosimètre]. Vezi definitia »

nisétru (nisétri), s. m. – Sturion (Acipenser Gueldenstaedtii Brandt). Sl. jesetrŭ, probabil prin intermediul bg., rus. esetr (Cihac, II, 150; Tiktin), cf. sb., cr. jesetra (bg. nesetra, Conev 53, pare dubios sau der. din rom.). Fonetismul este curios. S-a explicat (Tiktin) ca rezultat dintr-un *isetru, cu aglutinarea articolului. Vezi definitia »