PERSEVERÁȚIE s. f. perseverare; (spec.) statornicie în anumite acte, gesturi sau atitudini, repetate cu încăpățânare exasperantă. (< fr. persévération, lat. perseveratio) Vezi definitia »

-LALÍE Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) pronunțare”, „(de) vorbire”, „(de) articulare a cuvintelor”. [< fr. -lalie, cf. gr. lalein – a vorbi]. Vezi definitia »

MERALGÍE s.f. Durere în coapsă. [Gen. -iei. / < fr. méralgie, cf. gr. meros – coapsă, algos – durere]. Vezi definitia »

BAZOFOBÍE s.f. Teama morbidă de a cădea din mers. [Gen. -iei. / < fr. basophobie, cf. gr. basis – mers, phobos – frică]. Vezi definitia »

FOTOTOPOGRAFÍE s.f. Aplicarea fotogrammetriei la topografie. [Gen. -iei. / < fr. phototopographie]. Vezi definitia »