Definita cuvantului planșeu
PLANȘÉU s. n. 1. element de construcție (din beton armat) care separă două etaje ale unei clădiri, care formează partea pe care se circulă a unui pod etc. 2. planul inferior al unei cavități subterane. 3. (anat.) perete musculos care delimitează la bază o cavitate. (< fr. plancher)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu planșeu
MILIÉU s.n. Obiect (rotund) de pânză sau de dantelă care se așază pe o masă sau pe o altă mobilă ca ornament. [Pron. -li-eu. / < fr. milieu (de table)]. Vezi definitia »
chimerléu (-éie), s. n. – Ecluză, baraj, zăgaz. Mag. kimerülö (DAR). Cuvînt rar, propriu minerilor din Trans. Vezi definitia »
evréu (evréi), s. m. – Persoană de religie mozaică, israelit. – Var. ebreu, ovrei. Ngr. Ἐβραιος. Sec. XVII. Var. din lat. (sec. XIX); și ovrei, din ngr. Ὀβραῖος. – Der. evreică (var. ovreică), s. f. (femeie care face parte din neamul evreilor); evreesc (var. ovreesc), adj. (ebraic); evreește (var. ovreește), adv. (ca evreii); evreime (var. ovreime), s. f. (totalitatea evreilor). Vezi definitia »
păléu, păléi, s.m. (reg.) fiecare dintre drugii de lemn cu care se transportă grămezile de fân la locul unde se clădește claia. Vezi definitia »
CETACÉU, cetacee, s. n. (La pl.) Ordin de mamifere acvatice care cuprinde cele mai mari animale actuale, cu corpul de forma unui pește și cu membrele anterioare transformate în lopeți; (și la sg.) animal care face parte din acest ordin. – Din fr. cétacé. Vezi definitia »