CRIOPEDOLOGÍE s.f. Cercetare a comportării solului la îngheț. [Gen. -iei. / < fr. cryopédologie]. Vezi definitia »

PREECLAMPSÍE s.f. Formă gravă de disgravidie, premergătoare eclampsiei. [Pron. pre-e-. / cf. fr. prééclampsie]. Vezi definitia »

HEMATÍE s.f. Element component al sângelui, care conține hemoglobină și care transportă oxigenul și bioxidul de carbon; globulă roșie; eritrocit. [Gen. -iei. / < fr. hématie]. Vezi definitia »

EXPOZÍȚIE s. f. 1. prezentare publică de opere de artă, de produse etc. ◊ spațiul amenajat. 2. (muz.) prima secțiune a unei sonate sau a unei fugi, cuprinzând expunerea temei de bază, a subiectului. 3. premisa majoră a unui silogism. 4. (geol.) direcție către care este orientat un versant. (< fr. exposition, lat. expositio) Vezi definitia »

BIOSPEOLOGÍE s. f. Ramură a biologiei care studiază fauna și flora peșterilor. [Pr.: -bi-o-spe-o-] – Bio- + spelogie. Cf. fr. biospéléologie. Vezi definitia »