REPTÁȚIE s. f. 1. târâre. 2. deplasare lentă a zăpezii, a particulelor rezultate din dezagregări pe terenurile înclinate. (< fr. reptation, lat. reptatio) Vezi definitia »

MANDUCÁȚIE s.f. (Rar) Acțiunea de a mânca. [Gen. -iei. / < lat. manducatio, fr. manducation]. Vezi definitia »

BECHÍE s. f. 1. Dispozitiv așezat la coada fuzelajului unui avion, care servește la rezemarea acestuia pe sol. 2. Piesă de metal situată sub elicea unei ambarcații cu motor, care protejează elicea când se navighează în ape puțin adânci. – Fr. béquille [de queue]. Vezi definitia »

HIPOFOSFOREMÍE s. f. diminuare a cantității de fosfor din sânge. (< fr. hypophosphorémie) Vezi definitia »

SEISMOMETRÍE s.f. Parte a seismologiei care se ocupă cu măsurarea mărimilor mecanice caracteristice seismelor. [Pron. se-is-, gen. -iei. / < fr. séismométrie, cf. gr. seismos – cutremur, metron – măsură]. Vezi definitia »