EPILEPSÍE s.f. Boală nervoasă manifestată prin accese de convulsii însoțite de pierderea cunoștinței și a sensibilității; (pop.) boala copiilor. [Gen. -iei. / < fr. épilepsie, cf. gr. epilepsia – acces]. Vezi definitia »

HEMIDISTROFÍE s. f. inaniție parțială. (< hemi- + distrofie) Vezi definitia »

CIANOTIPÍE, cianotipii, s. f. Procedeu de producere prin copiere fotografică, utilizat în special pentru desenele tehnice al căror original a fost executat pe hârtie de calc, obținându-se o imagine negativă pe un fond albastru închis cu linii albe. [Pr.: ci-a-] – Din germ. Zianotypie. Vezi definitia »

MIOCARDOPATÍE, miocardopatii, s. f. (Med.) Denumire generică pentru afecțiunile miocardului. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myocardopathie. Vezi definitia »

-DEXTRÍE elem. dextr(o)-. Vezi definitia »